Visele si realitatea

Intr-o masina neagra. In una rosie nu.

Toata noaptea am visat ciudatenii- bine ca m-am trezit, ca nu mai puteam. Asta pentru ca nu mai are pitu timp sane ureze noapte buna.

Ieri toata ziua am facut misto de Iohannis. Si am visat ba ca ma urmareste sereiul, ba ca a venit Iohannis si m-a intrebat- de ce faci misto de mine, nu vezi ca nu-s asa de rau? Apoi a venit la noi in camera si s-a culcat in pat cu mine. Eu eram cu faţa la geam, si nu-mi placea ca-mi sufla in ceafa, ba era curent si de la geam.

Buun. Dupa aia am visat iar cu pitu. Se facea ca era la Cluj, avea o casa, iar in fata casei avea nu stiu cate masini. In fata casei, era parcata si masina mea. Pitu imi spune- cand vii sa-ti iei masina de aici, ca nu mai am loc? Apoi o voce imi spune- vezi ca ti-a mutat pitu masina din fata casei. Cum eu aveam o privire panoramica, asa, ca-n vis, ca dintr-o drona, ma uit si vad ca-mi mutase masina la coada, iar in fata casei ramasese un loc gol, sau trasese alta masina- nu mai retin.
Apoi am visat-o pe sora lui pitu. Eram pe un pat, iar sora-sa ma tot strangea in brate- ca pe-un copil. Da' parca si ea era copil! Tot imi spunea- cand vii la noi la Cluj? Pe celalalt pat- mai era unul- sotia se uita la noi. Nu pot sa vin- zic- eu sunt casatorit. Ea imi spunea insa- vino, ca tata ti-a reparat masina (am avut un accident in care mi-am facut praf masina. Din cand in cand, desi s-a intamplat demult, am cate-un cosmar in care visez ca o repar. ). Cum- zic- a putut face ceva din harbul ala? Da- zice- ti-a reparat-o, vino la Cluj s-o iei. Am ajuns la Cluj instantaneu, da' nu stiu daca era la Cluj- intr-un garaj, masina. Reparata, indreptata, chituita. Banchetele din spate nu erau puse- o bila neagra pentru tata lui pitu. Pai hai sa facdm o tura- zic. Se suie in fata- ba sora lui pitu, ba pitu, ba nevasta-mea, ba Iohannis. In dreapta era unul de la sri, cand am vrut sa urc in spate, nu incapeam, ca-si daduse nesimtitul scaunul pe spate. Asa ca am urcat in stanga si am pornit la drum. Masina mergea silentios si usor- am intrebat: i-a schimbat si motorul? Da- zice sora lui pitu- i-a pus motor de Dacie. Da' parca nu era de Dacie, mergea mai fin. Poate de Logan.

Apoi visez iar pe pitu, sau pe sora. Imi zic- vezi ca ti-a reparat tata si pantofii. Ma dau jos din masina- eram in masina- ma uit la pantofii reparati. O pereche de pantofi, n-am avut niciodata asa ceva. Clasici, chituiti cu chit alb si albastru. Pe la marginile talpii, chit albastru neslefuit. Imi zic- tata lui pitu lucreaza numai cu chit alb si albastru. Nu inteleg de ce, la pantofi maro. Si pe la marginea talpii, chitul albastru nu era uniform- are mult de lucru si s-a grabit.
Asa ca iau crema maro si incep sa dau pantofii, sa acopar chitul. Tata lui pitu, mecanic auto si cizmar. Mai degraba, shadow.
Si uite-asa, am visat de-astea toata noaptea. M-am trezit agitat si cu pulsul mare. Oricum, pitu avea de lucru cu casa.
Nicio legatura cu realitatea.

Apoi am visat ca sotiei ii era rau. Vine o asistenta- nu doctorita- o consulta. Ii face si tuseu rectal- cam brutal- ii da si o pastila. Mai rau. Parca a vrut sa-i faca rau. O strang de gat- ce pastila i-ai dat, de ce faci rau? Papazol- zice. Ce papazol, zic, poate pantoprazol! Zi, nu minti! Ai vrut s-o otravesti! Cum o strangeam de gat, se schimba visul.
Eram la dentist. Cum ma bibilea doctorita la o masea, zice- da' mai bine o scot. Tot aia e. Pai-zic eu- nu vreau s-o scot, ca e ultima pe partea asta. Si a ramas in plop treaba.

Cosmar dupa cosmar. Tre' sa stropesc cu aghiazma! Pe dinauntru!

Iti dai seama ca m-am trezit sleit. D-aia l-am scris dimineata, sa nu-l uit.

Macar bine ca te-am facut pe tine sa razi.

Totul parea real. Poate am si partea a doua, la noapte. Acu' vreo doua nopti am visat nu-s ce aventuri. M-am trezit de vreo cinci ori, dar de fiecare data visul a continuat de unde a ramas. Bine ca l-am uitat!

La noapte, poate conduce Dorina.

Am visat ca aveam meci de fotbal cu Spania. Din echipa faceau parte cei din vechea garda- craioveni, stelisti. Eu eram rezerva, dar in forma maxima. Zic: daca ma baga in teren, prapad fac! Apoi, cum schimbam pase la mijlocul terenului cu Rodion Camataru, ii zic- vezi, daca nu ma baga in teren, nu ne faceti de ras (in ultimul meci ne-au dat cinci boabe)! Stai fara grija- zice- ii batem de data asta! Si m-am linistit. S-a schimbat visul!

Asta a fost acum cateva zile. Azi noapte vorbeam cu Messi. Ii spuneam ce jucator mare e si ca tre' sa ne bucuram de jucatorii mari acu', cat sunt in forma maxima, ca nu se stie daca mai vin genii din urma. Apoi faceam analogie cu perioada de aur a Romaniei, si in special a Italiei- din anii '80.

Messi era bucuros. Si eu. Si eu si cu sechele.

Acu' vreo 30 de ani l-am visat pe Amza Pellea, nea Marin. Cum eram superstitios- si matusa zicea- zic si eu: mortii cer pomana. Asa ca a doua zi, in pauza de masa ies de la serviciu si cumpar o sticla de whiskey. Nu le-am zis sefului si colegilor ca dau de baut de sufletu' lui nea Marin, ca sa nu spuna ca-s nebun. Va spun voua, ca acum s-a prescris, nu mai conteaza.

S-au facut bolț toți. In special sefu', a facut panarama mare, a cantat, a spus bancuri, a dansat pe birou. Radeai de te prapadeai. Mi-au spus colegii sa nu mai dau de baut in timpul serviciului, ca face sefu' panarama mare. Ei aveau oarece control.

N-am mai dat pana la ziua mea, cand s-a bolțuit si a facut prapad iar. E, pe vremea feseneului, se aproba de doua-trei ori pe an.

Da' de-atunci nu mai cred in vise. Nici in bauturi spirtoase.

Avansuri cu tenta erotica zici? Pai si eu in post sunt la fel de rece... ma rog, ma straduiesc. Deci nu eram io. Nu ca in afara posturilor as fi mai cald. Atunci ma straduiesc sa fiu bun. Iar cand sunt bun nu fac avansuri.

Mna, constiinta in tine lucreaza. Acum ce pot sa fac decat sa ma rog ca sa rezisti ispitei. Si cand se termina postul.

Mda. Sa ne luam gandul de la avansuri. Visul de azi e despre avansari.

Azi dimineata am visat ca parca eram intr-o casa mare. Totul era intr-o armonie, totul functiona perfect, avea multe niveluri, totul era foarte frumos. Iar eu zburam de la un nivel la altul, puneam frana in aer ca in Birdman , ma opream si supravegheam buna desfasurare a evenimentelor- ce evenimente nu-mi mai aduc aminte. Spre finalul visului, apare pitu. Pitu in postura de sefa. Zice- Mircea, tare misto merg microfoanele alea ale tale fara fir, da-mi-le si mie, ca am un eveniment frumos si ar fi pacat sa nu le folosim. Eu, zburand prin aer ( dar nu grandoman ), merg la instalatie (de unde-o fi aparut aia instantaneu in casa aia frumoasa ca un rai?), scot setul din instalatia deja construita ( a fost un efort sa-l extrag, dar ce nu fac eu pentru pitu? ) si i-l inmanez distinsei persoane pitu- asa era in vis, faina, vesela- si mandra ca Arafat. Cu aura de sef. In casa aia erau tot felul de persoane dragi si apropiate- asa le simteam. Pitu zicea ca merge la un eveniment important si frumos. -N-ar trebui sa ne invite si pe noi- gandeau cu voce tare persoanele- ca si noi ii suntem prieteni? Eu in gand imi ziceam- ba in primul rand ar trebui sa ma invite pe mine, ca eu ii sunt mai apropiat, una la mana, apoi ii sunt subsef sau secretar de stat sau ce-oi fi fost eu pe-acolo, doi la mana; apoi, trei la mana, sunt microfoanele mele si munca mea in instalatii si in armonia casei.

Pitu, nimic, se facea ca ploua. Nu numai ca nu ne-a invitat, dar ne-a luat microfoanele zambind si a plecat bucuroasa. Ee, tipic pentru pitu- ziceam noi. Se gandeste numai la ea. Ce ne mai miram? Ne-a lasat cu buzele umflate! Eu, zic, n-am chef sa ma supar pe ea, daca atat o duce bibilica. Eram prea fericit ca sa-mi stric feng shui-ul! Dar nu numai atat, ca sa nu ne plictisim, ne-a trasat si sarcini: cat lipsesc eu, nu stati degeaba, faceti si voi curatenie prin camere. Na-ti-o buna ca ti-am dres-o! Atitudine tipica de sefa! Ne-am pus noi pe treaba, de fapt baietii, ca si eu eram un fel de sef. Dar ca sa nu spuna baietii ca-s ciufut, am pus si eu mana pe gunoaie, de unde gunoaie in armonie, dar daca le cauti, le gasesti- strangeam file de hartie (astea erau gunoaiele) si le puneam in niste cearsafuri, le strangeam si asa trebuia sa le ducem nu stiu unde, la tomberon. Baietii ziceau- lasa sefu', nu pune mana, ca-s grele, si stii ca ai probleme cu inima, n-ai voie sa ridici, ca-s grele. Mie nu mi se pareau grele, si nici probleme cu inima n-aveam- dar daca baietii ziceau! Si asa s-a terminat visul, in varf de plop.

Asa ne-a stricat pitu visul. Da' eu nu cred ca era pitu. Prea semana cu fosta mea sefa, la caracter. Or fi niste sechele de-ale mele, cu gandul la pitu. Totusi, in loc sa fim si noi cu ea la petrecere... sau sa ne invite macar. Acum nu stiu daca era casa mea, sau a lui pitu. Ar fi culmea sa fie si asta tot a lui pitu. Da' cate case sa-si faca ea, iar noi niciuna? Si tot ea sefa?

Hai ca era casa mea. Nu se poate altfel. Am fost noi domni.

Acum n-am mai visat cu pitu. Am visat cu alta Nicoleta. Ma rog, cunosc vreo trei Nicolete (cu tot cu pitu ), toate frumusele si dragutele. Cu care m-am intersectat si ma intersectez, cumva. Da. Frumoase nume, frumoase fete. Pacat de mine ca-s batran (si ele cam de-o seama) . Ee, pana la 80 de ani, inca avem timp (de dialog). Am fost aseara la biserica si le-am pomenit pe fete, pe Nicolete, dar am uitat s-o pomenesc pe Nicoleta mea- o fosta colega. Probabil de-aici visul.

Eram prin centru vechi al Botosaniului- incepe visul. Acum, centrul vechi e cam pustiu. Inainte de revolutie era plin de magazine (si de oameni, chiar daca nu prea gaseai nimic in magazine ). Dupa revolutie, era plin de consignatii si de oameni. Dupa trecerea noastra, dupa evolutia noastra la un capitalism avansat, consignatiile au disparut, a disparut si bruma de magazine ce mai erau, erau si vreo doua librarii unde intra lumea- acum nu mai cumpara lumea (nici) carti. Omul nou e in devenire. Progresam- spre ce? Bun, in vis erau si magazine, erau si oameni. Eu trageam cu aspiratorul. Faceam curat, adica. Aveam si o priza- publica. Probabil tot de la priza aia se incarcau si masinile electrice. Cand am ajuns cu "trasul" mai sus, spre centrul centrului, nu mai ajungea cablul aspiratorului. Atunci am scos cablul- stecherul- din priza si m-am mutat mai sus, la alta priza. Cum se intampla si acasa, in casa. Aici eram insa afara. Cand sa pun stecherul in priza, vad ca acesta era topit, partial. Se incalzise de la atata aspirat. Zic- nu-i nimic, intru intr-un magazin, iau alt stecher si il schimb pe loc. Magazine erau puzderie- si eram si in centrul orasului. Intru intr-un magazin- dati-mi si mie un stecher. -Poftim, sunt din cele bune, rezistente. Costa 700 de lei. -Aoleu, dar mai ieftine nu aveti?- Nu, doar din astea. Alea ieftine le-am terminat. - Nu, multumesc, pai stecherul ma costa mai mult decat aspiratorul! Un stecher normal e vreo 7 lei. Ies din magazin, merg la magazinul Botosani, la complexul comercial. Vizavi de magazinul Botosani, un magazin mai mic- in vis. In fata magazinului, fosta mea colega Nicoleta, nu se simtea prea bine. O intreb ce face, imi spune ea ceva- nu mai retin ce. Nu stiu daca era magazinul ei. Poate ca da. Fiecare cu magazinul lui. Intru in magazinul mare, in complex, cu masca pe fata, si cu ochelari de soare. La intrare in magazin, niste baieti ma scaneaza parca, ma intreaba de certificate. Eu oricum nu aveam certificat, nici bolnav nu eram. Intru fara probleme. Eram doar vesel, fericit, iar magazinul plin de marfuri. Totul era frumos, hiperbolizat, asa cum sunt visele de obicei. Ma tot impiedicam prin magazin din cauza ochelarilor de soare. Mi i-am dat jos si am inceput sa vad bine. Ziceam- si cu masca pe fata, si cu ochelari de soare. Radeam toti in magazin- si de masca, si de ochelari. Apoi visul s-a schimbat si nu mai stiu ce-am facut cu stecherul si aspiratorul. Era frumos in magazin!

Ma gandeam ce-o face saraca Nicoleta (fosta colega)- in vis. Vezi, grija fata de altul. Eu si Nicoletele mele.

Acum, si Nicoleta noastra trage cu aspiratorul! In casa!

Da. Pai in vis ce are logica? Nimic. Bine, si viata mea e un talmes-balmes. M-a sunat un amic, tocmai cand am inceput sa povestesc visul. Asa ca l-am mai scurtat. Visul e mult mai bogat. Nu prea inventez, dar asa imi vine sa scriu. Reproduc, adica. Ma bucur ca iti place. Bag seama ca daca as tot povesti vise...

Aspiratorul din vis parca era unul verde, cel al Adrianei. Tocmai imi zicea amicul azi la telefon ca atunci cand ma vede, aspiratorul incepe sa dea din coada, de bucurie!

Lui nu i-am povestit visul, evident. Dar ma stie de meserias aspirantor.

Am visat ca taiam pietre, si ma intrebam de ce trebuie sa fac eu asta, nu gaseam raspuns