Acasa
Portal
Evenimente
Înregistrare
ConectareDespre poporul roman in prezent
+8
itina
fotohobby
Radu
Adriatica
snow
pitulicea
habibi77
Andi
12 participanți
Pagina 1 din 2
Pagina 1 din 2 • 1, 2 
Despre poporul roman in prezent
Andi Dum 14 Feb - 10:13
In antichitate tracii erau un popor mare si locuiau pe un teritoriu intins. Neuniti, dezbinati de neintelegerile dintre ei, au fost pana la urma infranti de alte popoare si neamul lor, s-a risipit, putin cate putin, cat a mai ramas.
Dacii erau cei mai drepti si mai viteji dintre traci. Grecii ii numeau geti si au intemeiat cu ei un comert infloritor, prin niste colonii-cetati pe litoralul Marii Negre. Dacia era bogata, romanii au cucerit-o, salvand Imperiul Roman de la un colaps financiar.
Dacia Felix, provincie romana pana la retragerea aureliana, este teritoriul unde s-a format poporul roman, prin asimilarea dacilor de catre colonistii romani.
Noi, urmasii, ne desemnam pentru a ne preciza zona de obarsie drept munteni, moldoveni, banateni, ardeleni, dobrogeni, olteni, maramureseni, bucovineni.
Pentru acestia toti - suma poporului roman de astazi, dezbinarea - aceasta fatalitate, lucreaza in continuare, noi fiind din ce in ce mai neuniti intre noi. Istoricul nostru Giurescu, a numit aceasta fatalitate, blestemul tracic.
Dacii erau cei mai drepti si mai viteji dintre traci. Grecii ii numeau geti si au intemeiat cu ei un comert infloritor, prin niste colonii-cetati pe litoralul Marii Negre. Dacia era bogata, romanii au cucerit-o, salvand Imperiul Roman de la un colaps financiar.
Dacia Felix, provincie romana pana la retragerea aureliana, este teritoriul unde s-a format poporul roman, prin asimilarea dacilor de catre colonistii romani.
Noi, urmasii, ne desemnam pentru a ne preciza zona de obarsie drept munteni, moldoveni, banateni, ardeleni, dobrogeni, olteni, maramureseni, bucovineni.
Pentru acestia toti - suma poporului roman de astazi, dezbinarea - aceasta fatalitate, lucreaza in continuare, noi fiind din ce in ce mai neuniti intre noi. Istoricul nostru Giurescu, a numit aceasta fatalitate, blestemul tracic.
Andi- 2
Re: Despre poporul roman in prezent
habibi77 Dum 14 Feb - 11:02
SUNTEM DEZBINATI DEOARECE N-AM INTELES BINE DEMOCRATIA.......PE LANGA ASTA AM PRELUAT DIN GENERATIE IN GENERATIE ANIMOZITATILE FATA DE CEI CARE TRAIESC IN ALTE ZONE ALE TARII. OLTENII NU-I SUPORTA PE MOLDOVENI, MOLDOVENII PE BANATENI....ETC.
EU VAD LUCRURILE MAI IN ANSAMBLU. SUNTEM PARTE DINTR-UN SISTEM CE SE NUMESTE PAMANT. DE-A LUNGUL TIMPULUI S-AU DUS RAZBOAIE CARE DUPA PAREREA MEA N-AU FACUT DECAT SA NE SARACEASCA MATERIAL SI SPIRITUAL. SUNTEM AVIZI DE PUTERE, DESI AR TREBUI SA INVATAM SA CONVIETUIM SI SA NE IUBIM. PAMANTUL ESTE UN ORGANISM VIU CARE NU STIU CAT TIMP NE VA MAI SUPORTA.
EU VAD LUCRURILE MAI IN ANSAMBLU. SUNTEM PARTE DINTR-UN SISTEM CE SE NUMESTE PAMANT. DE-A LUNGUL TIMPULUI S-AU DUS RAZBOAIE CARE DUPA PAREREA MEA N-AU FACUT DECAT SA NE SARACEASCA MATERIAL SI SPIRITUAL. SUNTEM AVIZI DE PUTERE, DESI AR TREBUI SA INVATAM SA CONVIETUIM SI SA NE IUBIM. PAMANTUL ESTE UN ORGANISM VIU CARE NU STIU CAT TIMP NE VA MAI SUPORTA.
habibi77- 6
Re: Despre poporul roman in prezent
pitulicea Vin 4 Iun - 10:52
Rostul
Cand te desparti din vina ta, încerci o vreme sa te lupti cu ireversibilul, îti dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunti. Cand te desparti din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa întelegi ce s-a întamplat. Iei povestea de la capat, pas cu pas si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum.
La fel se întampla si atunci cand te desparti de tara ta. Dezamagit, înselat, manios, îndurerat. Nu ti-e usor s-o lasi. Tara si mama nu ti le alegi. Te asezi pe celalalt mal al lumii si cauti raspunsul: ce s-a întamplat cu tara mea de-am fost nevoit s-o parasesc.
Romaniei i-a disparut rostul. E o tara fara rost, în orice sens vreti voi. O tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si înselatorii care nu duc nicaieri.
Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamantul si credinta.
Batranii. Romania îi batjocoreste cu sadism de 20 de ani. Îi tine în foame si în frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna, fara macar o mana de paie sub ciolane.
Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi. O fonoteca vie de experienta si întelepciune a unei generatii care a trait atatea grozavii e stearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fara batrani nu exista familie. Fara batrani nu exista viitor.
Pamantul. Care pamant? Cine mai e legat de pamant în tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intituleaza "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajati sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gaina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se întampla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supravietui fara ajutoare de la tarile "prietene".
La noi chestia asta se numeste "agricultura de subzistenta" si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca taranii sa-si cumpere rosiile si soriciul de la hypermarketuri frantuzesti si germane, ca de-aia avem UE. Cantatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghita pana de Ignat, corcodusele furate de la vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care castratii de la Bruxelles nu le-au trait, nu le pot întelege si, prin urmare, le califica drept niste arhaisme barbare. Sa dispara!
Din betivii, lenesii si nebunii satului se trag astia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau în stare sa-l munceasca. Nu stiu ce înseamna pamantul, cata liniste si cata putere îti da, ce povesti îti spune si cat sens aduce fiecarei dimineti si fiecarei seri. I-au urat întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineata si plecau la camp cu ciorba în sufertas. Pe toti gangavii si pe toti puturosii astia i-au facut comunistii primari, secretari de partid, sefi de puscarii sau de camine culturale. Pe toti astia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de mila, de sila, crestineste.
Credinta. O mai poarta doar batranii si taranii, cati mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbracat, greu de dat jos, care trebuie împaturit într-un fel anume si pus la loc în lada de zestre împreuna cu busuioc, smirna si flori de camp. Pus bine, ca poate îl va mai purta cineva. Cand or sa moara oamenii astia, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.
Avem, în schimb, o varianta moderna de credinta, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si tatele si portofelul burdusit. Se poarta la nunti, botezuri si înmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei. Se accesorizeaza cu cruci facute în graba si cu un "Tatal nostru" spus pe jumatate, ca trebuie sa raspunzi la mobil. Scuze, domnu parinte, e urgent.
Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne vindem pamantul sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se înmultesc, credinciosii se împutineaza, sfintii de pe pereti se gandesc serios sa aplice pentru viza de Canada.
Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc un italian batran si cu bani, cu care se marita. Baietii nostri fura bancomate, joaca la pokere si beau de sting pentru ca stiu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaza pana gasesc un italian batran cu care se marita. Parintii nostri pleaca sa culeaga capsuni si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multinationalele lor, conduse de securistii nostri.
Suna-ti bunicii, pune o samanta într-un ghiveci si aprinde o lumanare pentru vii si pentru morti.
Sa traiesti,
Bradut Florescu
Cand te desparti din vina ta, încerci o vreme sa te lupti cu ireversibilul, îti dai seama ca n-are sens, te lamentezi de forma si renunti. Cand te desparti din vina celuilalt, ai nevoie de o perioada de timp ca sa întelegi ce s-a întamplat. Iei povestea de la capat, pas cu pas si te chinui sa pricepi ce n-a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum.
La fel se întampla si atunci cand te desparti de tara ta. Dezamagit, înselat, manios, îndurerat. Nu ti-e usor s-o lasi. Tara si mama nu ti le alegi. Te asezi pe celalalt mal al lumii si cauti raspunsul: ce s-a întamplat cu tara mea de-am fost nevoit s-o parasesc.
Romaniei i-a disparut rostul. E o tara fara rost, în orice sens vreti voi. O tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si înselatorii care nu duc nicaieri.
Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamantul si credinta.
Batranii. Romania îi batjocoreste cu sadism de 20 de ani. Îi tine în foame si în frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna, fara macar o mana de paie sub ciolane.
Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi. O fonoteca vie de experienta si întelepciune a unei generatii care a trait atatea grozavii e stearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fara batrani nu exista familie. Fara batrani nu exista viitor.
Pamantul. Care pamant? Cine mai e legat de pamant în tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intituleaza "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajati sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gaina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se întampla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supravietui fara ajutoare de la tarile "prietene".
La noi chestia asta se numeste "agricultura de subzistenta" si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca taranii sa-si cumpere rosiile si soriciul de la hypermarketuri frantuzesti si germane, ca de-aia avem UE. Cantatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghita pana de Ignat, corcodusele furate de la vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care castratii de la Bruxelles nu le-au trait, nu le pot întelege si, prin urmare, le califica drept niste arhaisme barbare. Sa dispara!
Din betivii, lenesii si nebunii satului se trag astia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau în stare sa-l munceasca. Nu stiu ce înseamna pamantul, cata liniste si cata putere îti da, ce povesti îti spune si cat sens aduce fiecarei dimineti si fiecarei seri. I-au urat întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineata si plecau la camp cu ciorba în sufertas. Pe toti gangavii si pe toti puturosii astia i-au facut comunistii primari, secretari de partid, sefi de puscarii sau de camine culturale. Pe toti astia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de mila, de sila, crestineste.
Credinta. O mai poarta doar batranii si taranii, cati mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbracat, greu de dat jos, care trebuie împaturit într-un fel anume si pus la loc în lada de zestre împreuna cu busuioc, smirna si flori de camp. Pus bine, ca poate îl va mai purta cineva. Cand or sa moara oamenii astia, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.
Avem, în schimb, o varianta moderna de credinta, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si tatele si portofelul burdusit. Se poarta la nunti, botezuri si înmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei. Se accesorizeaza cu cruci facute în graba si cu un "Tatal nostru" spus pe jumatate, ca trebuie sa raspunzi la mobil. Scuze, domnu parinte, e urgent.
Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne vindem pamantul sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se înmultesc, credinciosii se împutineaza, sfintii de pe pereti se gandesc serios sa aplice pentru viza de Canada.
Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc un italian batran si cu bani, cu care se marita. Baietii nostri fura bancomate, joaca la pokere si beau de sting pentru ca stiu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaza pana gasesc un italian batran cu care se marita. Parintii nostri pleaca sa culeaga capsuni si sa-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multinationalele lor, conduse de securistii nostri.
Suna-ti bunicii, pune o samanta într-un ghiveci si aprinde o lumanare pentru vii si pentru morti.
Sa traiesti,
Bradut Florescu
pitulicea- 6
Re: Despre poporul roman in prezent
snow Vin 4 Iun - 15:45
Suparat rau baiatul asta. Daca toti am gandi asa, chiar ar fi catastrofa.
Nu pot nega si cateva adevaruri de acolo, sunt spuse insa prea patimas si oarecum subiectiv.
Orice student cu orientare portocalie poate desfinta afirmatiile lui cu usurinta.
Nu pot nega si cateva adevaruri de acolo, sunt spuse insa prea patimas si oarecum subiectiv.
Orice student cu orientare portocalie poate desfinta afirmatiile lui cu usurinta.
snow- 6
Re: Despre poporul roman in prezent
Adriatica Mar 2 Noi - 17:10
Cel mai mult ma doare ca, in tara mea, in anumite zone, tu vorbesti romaneste si ti se raspunde in maghiara (am patit-o la Sovata), si tot noi, romanii, suntem injurati pentru faptul ca ii gazduim. Ma doare ca romii sunt uniti intre ei daca un roman ii ataca, in schimb romanul fuge si-si lasa fratele la greu.
Viata grea ne determina sa furam de la locul de munca( exemplu femeia noastra de serviciu ce pleaca cu sticlele de apa plata acasa), si celebra vorba "frate ca frate, dar branza e pe bani".
Ne-am uitat traditiile, si in loc de sarbatoarea Sf Andrei, noi facem chef de Halloween. Mai avem putin si vom sarbatori ziua Recunostintei.
Nu stiu daca a mai ramas ceva din Romania, poate doar la sate, unde batranii mai tin la traditii.
Viata grea ne determina sa furam de la locul de munca( exemplu femeia noastra de serviciu ce pleaca cu sticlele de apa plata acasa), si celebra vorba "frate ca frate, dar branza e pe bani".
Ne-am uitat traditiile, si in loc de sarbatoarea Sf Andrei, noi facem chef de Halloween. Mai avem putin si vom sarbatori ziua Recunostintei.
Nu stiu daca a mai ramas ceva din Romania, poate doar la sate, unde batranii mai tin la traditii.
Adriatica- 2
Re: Despre poporul roman in prezent
Radu Mar 2 Noi - 19:10
Adriatica a scris: Ma doare ca romii sunt uniti intre ei daca un roman ii ataca, in schimb romanul fuge si-si lasa fratele la greu.
Nu e chiar asa. Depinde de situatie. Ca fac taraboi este partea a doua. Dar e o diferenta in a ajuta pe cineva si a da din gura.
Radu- 5
Re: Despre poporul roman in prezent
Adriatica Mar 2 Noi - 20:56
Am vazut si cazuri in care "sar" toti pe un roman si nimeni nu se baga... Nu generalizez, dar in traficul din Bucuresti vezi multe
Adriatica- 2
Re: Despre poporul roman in prezent
fotohobby Vin 5 Noi - 10:44
Andi a scris:
Dacii erau cei mai drepti si mai viteji dintre traci.
fotohobby- 5
Re: Despre poporul roman in prezent
itina Dum 1 Feb - 14:43
Nu vreti sa stiti ce spuneau cronicarii bizantini despre stramosii nostri... 
"Neamul vlahilor este cu totul necredincios si stricat"
"Este un neam care umbla pe toti sa-i însele si minte strasnic si fura mult"
"Vlahii sunt foarte fricosi, având inima de iepuri, iar îndrazneala pe care o au vine si ea tot din frica".
Ne mai miram de ce suntem cunoscuti in lume asa cum suntem...
Tot tiganii erau de vina si atunci?
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
"Neamul vlahilor este cu totul necredincios si stricat"
"Este un neam care umbla pe toti sa-i însele si minte strasnic si fura mult"
"Vlahii sunt foarte fricosi, având inima de iepuri, iar îndrazneala pe care o au vine si ea tot din frica".
Ne mai miram de ce suntem cunoscuti in lume asa cum suntem...
Tot tiganii erau de vina si atunci? [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
itina- 6
Re: Despre poporul roman in prezent
pitulicea Dum 1 Feb - 15:19
Aha...deci sa nu mai zicem: "Cine-am fost si ce-am ajuns"! Am ramas tot noi 
pitulicea- 6
Re: Despre poporul roman in prezent
itina Dum 1 Feb - 15:21
Prea cautam numai parerile ce ne favorizeaza...
itina- 6
Vizitator- Vizitator
Re: Despre poporul roman in prezent
itina Dum 1 Feb - 18:18
Si totusi istoria pe care am invatat- o noi la scoala, pe vremea lui Ceasca, spunea cu totul altceva...
itina- 6
Re: Despre poporul roman in prezent
esunec Dum 1 Mar - 2:19
poate ca am fost noi puternici si nobili in trecut dupa cum de altfel ne descriau intelepti greci ai vremii, insa in prezent am ajuns in lume mai rau ca gunoiul si stim bine din ce cauza, pe de o parte datorita celor ce se petrec in tara si pe de alta parte ceea ce fac romanii sau tiganii plecati peste hotare.., asta e ne-o meritam , trebuie sa invatam lectiile astea dura, si sa muzim pentru a putea renaste din noi mai buni si mai nobili.
esunec- 1
Re: Despre poporul roman in prezent
eledas Mier 5 Apr - 10:19
Si acum altceva!
Ieri a fost 4 Aprilie! Si o sa ziceti ce-i cu asta! Este o zi de care poporul roman ar trebui sa-si aminteasca pe veci, la fel ca si ziua de 4 Martie. Este ziua in care in urma cu 79 de ani, americanii au bombardat Bucurestiul. Bombardament care a produs mult mai multe victime (pierderi de vieti) si mult mai multe pagube decat cutremurul din 4 Martie '77. Bucurestiul a fost lovit atunci de aviatia anglo-americana printr-un cumplit bombardament. Istoria spune ca a fost atunci teroare mult mai mare decat la cutremur (cutremur de care cativa dintre noi chiar ne amintim) Mare ticalosie care a vizat daramarea moralului poporului roman. Au trecut prin Romania ca prin branza. Aceasta trecere, nu viza alungarea nemtilor ci sosirea rusilor care erau deja in Moldova!
Pe 5 Aprilie '44 au avut loc 22 de bombardamente asupra Ploiestilor care cu industria sa pertoliera asigura o treime din combustibilul folosit de nemti ce-i drept dar proprietate romaneasca. Sute de avioane si sute de cladiri distruse, mii de vieti pierdute la fel ca in Bucuresti cu o zi inainte.
Eh! ieri, toata presa a tacut chitic, politicienii de asemenea, nimeni nu a pomenit nici un cuvant (bag seama ca de teama de a nu ii supara pe ami's care oricum nu ne accepta in visa-weiver) nici macar biserica nimeni!
Si cand te gandesti ca atunci ami's erau cu rusii....
Alexandru Arma a scris cateva volume despre bombardamentele din '44.
Ieri a fost 4 Aprilie! Si o sa ziceti ce-i cu asta! Este o zi de care poporul roman ar trebui sa-si aminteasca pe veci, la fel ca si ziua de 4 Martie. Este ziua in care in urma cu 79 de ani, americanii au bombardat Bucurestiul. Bombardament care a produs mult mai multe victime (pierderi de vieti) si mult mai multe pagube decat cutremurul din 4 Martie '77. Bucurestiul a fost lovit atunci de aviatia anglo-americana printr-un cumplit bombardament. Istoria spune ca a fost atunci teroare mult mai mare decat la cutremur (cutremur de care cativa dintre noi chiar ne amintim) Mare ticalosie care a vizat daramarea moralului poporului roman. Au trecut prin Romania ca prin branza. Aceasta trecere, nu viza alungarea nemtilor ci sosirea rusilor care erau deja in Moldova!
Pe 5 Aprilie '44 au avut loc 22 de bombardamente asupra Ploiestilor care cu industria sa pertoliera asigura o treime din combustibilul folosit de nemti ce-i drept dar proprietate romaneasca. Sute de avioane si sute de cladiri distruse, mii de vieti pierdute la fel ca in Bucuresti cu o zi inainte.
Eh! ieri, toata presa a tacut chitic, politicienii de asemenea, nimeni nu a pomenit nici un cuvant (bag seama ca de teama de a nu ii supara pe ami's care oricum nu ne accepta in visa-weiver) nici macar biserica nimeni!
Si cand te gandesti ca atunci ami's erau cu rusii....
Alexandru Arma a scris cateva volume despre bombardamentele din '44.
eledas- 4
pitulicea apreciază acest mesaj
Pagina 1 din 2 • 1, 2
Subiecte similare» Poeziile lui Valeriu Cercel
» DESPRE PREJUDECATI
» Sfaturi practice
» Despre intrebari
» Stiinta si magie - SERENA RONEY- DOUGAL
» DESPRE PREJUDECATI
» Sfaturi practice
» Despre intrebari
» Stiinta si magie - SERENA RONEY- DOUGAL
Pagina 1 din 2
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum|
|
|